Primele nopți la Cuib și etapa 0

Primele nopți la Cuib și etapa 0

Am dormit primele nopți (deocamdată cu cortul), la noi lângă pădure. Au fost pline de oameni, animale și palpitații, au fost primele și urmează muuuulte. Ne-au hrănit sufletul zilele și nopțile astea, dar emoțiile trăite nu au fost numai edenice. Pentru că viața nu e monocromă, sunt atâtea culori și nuanțe!

Citește în continuare „Primele nopți la Cuib și etapa 0”

Transformări – ce e acum și ce va fi

Transformări – ce e acum și ce va fi

Acum e o pajiște superbă, vălurită, la marginea pădurii. Stau și ascult gălăgia liniștii din locul unde va fi târnațul meu. Dar deocamdată stau pe iarbă, în jur văd doar iarbă presărată cu flori, clocotindă de gâze. Sorb tot ce e acum pe ochi, nări și urechi, să îmi aduc bine aminte. Pentru că nu va mai fi niciodată așa, odată ce băgăm prima dată coasa în iarbă. Nu poți ridica o casă pe iarbă….. Dar va fi altfel. Iar pădurea va rămâne lângă noi restul vieții noastre.  Citește în continuare „Transformări – ce e acum și ce va fi”

De ce ne mutăm la țară?

Și nu numai că e țară, dar ne mutăm în vârf de deal, lângă pădure, unde nu e absolut nimic…..înafară de pădure, porci mistreți, gâze, plante, aer, liniște. Genul ăla de liniște gălăgioasă, că natura nu are telecomandă sau ore de liniște (ca la bloc, orele alea când trebuie să urci scările cu pantofii cu toc în mână).
O să vă rog pe toți să vă uitați, de dragul vostru, la filmul de mai jos. Pe scurt, el zice că la final de viață, oamenii nu regretă ce au făcut, ci regretă ceea ce nu au făcut. Filmulețul de mai jos m-a determinat să scriu un articol care se cere scris, trebuia de mult scris. Citește în continuare „De ce ne mutăm la țară?”