A trăi viața în ritmul ei

A trecut ceva vreme de când casa noastră este sus la Cuib. Dar a rămas încă o grămadă de lemne. Între timp, am învățat ceva important.

Întorși din Sighet, bărbații puși pe treabă au finalizat un proiect început înainte: un fel de foișor pentru un client. Iar muncă multă și obositoare, au avut nevoie de o pauză de tras suflul după.

Iar pe când ne-am regrupat, ne-am lovit de multe decizii de luat, una condiționând-o pe cealaltă. Fundația, cum să o facem, unde punem sobele, facem horn, îi trebuie și lui fundație, punem toți pereții interiori la loc, reorganizăm sau nu casa, cum facem acoperișul, târnațul? E foarte greu să iei toate deciziile, cu buget minimal, condiționați de timp, de forța de muncă. Și în toată învălmășeala de gânduri, ne-a pălit o realitate simplă: stresați de casă și ridicarea ei, am omis să facem din drum aventura vieții noastre. Ne țineam respirația și acumulam stres, suspendați în decizii de luat, paralizați de scopul final. Dar scopul final nu este o casă, este un mod de viață pentru noi. Am uitat să trăim viața pe care ne-o dorim, am uitat să ne bucurăm de libertatea pe care o avem, să ne facem fiecare zi frumoasă.

Scopul nu este o casă. Scopul nu este finalul. Scopul este bucuria vieții, trăirea în armonie cu noi înșine. Scopul este, așa cum spun din vremuri de demult înțelepții, fericirea. Așa că ne-am dat jos din cui viețile, ne-am întors în viață și am hotărât să includem casa în viața noastră, nu să ne îngrămădim viața în construirea unei case. Oamenii au darul ăsta ciudat de a se atașa de scopuri materiale, prin definiție vulnerabile. Își pun speranțele, visele, așteptările de fericire în lucruri. Deși știam că drumul este ceea ce ne dorim de fapt, pe parcurs ne-am lăsat furați de finalitate. Și am acumulat stres. Ne-am întors la a ne face drumul frumos și hrănitor, am renunțat la a ține cu dinții de planuri și decizii. Lăsăm viața să ni se întâmple, bucurându-ne de ce ne aduce, atenți la ce ne șoptește.

Între timp, construim și o casă, dintr-un morman de lemne vechi.